joi, 25 noiembrie 2010
miercuri, 20 octombrie 2010
Un raspuns din inima
Cuvintele din capitolul 6, versetul 68 m-au facut sa zambesc, mi-au luminat ziua:
"Doamne... la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii vesnice."
Sunt cuvintele izvorate din inima lui Petru. Sunt cuvintele pe care ar trebui sa le rostim si noi atunci cand suntem atrasi de ispite si de pofte. Cand toti se indreapta intr-o alta directie decat standardele Bibliei, haideti sa avem si noi atitudinea apostolului, sa-L recunoastem pe cel ce detine cuvintele vietii vesnice. Sa-L recunoastem pe El ca Domn si Stapan in vietile noastre, si astfel sa fim partasi cu El in vesnicie.
sâmbătă, 25 septembrie 2010
Citeste Biblia!
Ai incercat sa cercetezi singura carte importanta, Biblia, pentru a primi raspuns la intrebarile tale? La inceput, probabil, vei intelege putin, deoarece Biblia nu poate fi "inghitita" ca un roman politist sau ca un ziar; dar numai aici gasesti raspunsul lui Dumnezeu la intrebari.
Toti oamenii depind de Dumnezeu. Ei trebuie sa mearga pe calea vietii si de aceea au nevoie de lumina divina. Cuvantul lui Dumnezeu arata gandurile si intentiile Sale cu noi. Adevarul Sau ne va fi un indicator, daca dorim acest lucru cu seriozitate. Orice incercare de a gasi gandurile lui Dumnezeu in literatura celor mai mari scriitori, este o incercare zadarnica. De aceea te rog: citeste zilnic Biblia, asa vei gasi intelepciunea si mantuirea lui Dumnezeu!
marți, 10 august 2010
Ce inseamna sa-L urmezi pe Hristos.
miercuri, 4 august 2010
Implinire
marți, 13 iulie 2010
Raspunsuri
- In urma acestui articol... eu ca si un "bun" credincios... ar trebui sa am o senzatie de liniste launtrica sau una de spaima?
Un adevarat copil al lui Dumnezeu, un om mantuit nu are de ce sa se teama. Cat timp a fost pe pamant, Isus ne-a spus ce avem de facut: sa asteptam, si in timp ce asteptam "sa ne ferim de ingrijorari si tulburari inutile". Si daca eu ca si bun crestin, un crestin salvat, un crestin mantuit i-am dat viata lui Isus nu am de facut altceva decat sa stau linistit si sa astept revenirea Lui.
- daca intalnirea mea cu "dumnezeul" uman nu va exista, trebuie sa fiu mai degraba ignorant? sau nepasator?
Intalnirea cu Anticristul nu va avea loc (tinand cont de faptul ca biserica va fi rapita...in Apocalipsa, dupa aparitia Anticristului nu se mai pomeneste termenul de biserica), dar intalnirea cu Dumnezeul adevarat este iminenta, poti fii indiferent sau nepasator fata de Anticrist, dar nu poti fii si fata de Dumnezeu si de faptul ca vei sta in fata Lui, pentru judecata ori pentru rasplata.
- de ce Uniunea Europeana trebuie sa fie neaparat identificata cu baltoaca lui Anticrist?
- de ce de-a lungul istoriei oamenii au catalogat diverse personaje cu dansul?
Asta e un mister si pentru mine. Eu personal cred ca Anticristul va fi o persoana normala, nu imparat sau vreun dictator reinviat. Si oricum puterile pe care le va avea vor fi infinit mai mari decat puterea pe care a avut-o Hitler, Stalin, Sadam Hussein...sau orice alt dictator.
"Ganditi-va la grandoarea de aur a Babilonului. Sau la puterea colosala a lui Cirus al Persiei. Ganditi-va la frumusetea, eleganta si la inteligenta vechii lumi grecesti. Ganditi-va la romani, la legile, la ordinea si la justitia lor. Gloria tuturor acestor giganti va fi intruchipata in maretia acestui Anticrist de pe urma, care va fi asemenea lui Nebucadnetar, Cirus, Tiglath Pileser, Shalmanezer, Iulius Cezar, Cezar Augustus, Alexandru cel Mare, Napoleon Bonaparte, Frederick cel Mare, Carol cel Mare, toti reuniti intr-o singura persoana." ***
- Oare atunci cand apare acest om care va distruge nu va fi oare evident si usor de identificat pentru copiii lui Dumnezeu?
La aparitia Anticristului vor incepe persecutiile, si, personal cred, ca biserica va fi rapita. Cei care au crezul in Dumnezeu si si-au dedicat viata pentru El vor avea parte de o surpriza, intalnirea mult asteptata cu Tatal. Cei care raman pe pamant si se vor pocai de faptele lor, vor trebui sa il infrunte pe Anticrist, acestia sunt cei care vor stii sa il identifice si vor stii ca este un impostor, care se da drept Dumnezeu. Toti ceilalti, care nu cred in Dumnezeu, il vor vedea ca pe un salvator...
***W.A. Criswell, Expository Sermons on Revelation, vol. IV (Dallas: Criswell Publishing, 1995)
luni, 5 iulie 2010
Liderul mondial. Anticristul?
- "un domn care va veni" Daniel 9:26
- "un imparat fara rusine si viclean" Daniel 8:23
- "un om dipretuit" Daniel 11:21
- "pastorul de nimic" Zaharia 11:17
- "omul faradelegii, fiul pierzarii" 2 Tesaloniceni 2:3
- "acel nelegiuit" 2 Tesaloniceni 2:8
- "o fiara" Apocalipsa 13:1
joi, 6 mai 2010
Ierusalim, cetatea mea
miercuri, 21 aprilie 2010
E viu, am nume nou.
duminică, 11 aprilie 2010
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Acceptam noi 30 de arginti?
duminică, 28 martie 2010
Gand...
joi, 25 martie 2010
Viata
marți, 23 martie 2010
Cel mai mai mare OM
joi, 18 martie 2010
Raspunsul la rugaciune
marți, 9 martie 2010
Iluminatii
luni, 8 martie 2010
Doar langa Tine
duminică, 28 februarie 2010
Vreau sa iubesc pe fratii mei (2)
miercuri, 24 februarie 2010
Vreau sa iubesc pe fratii mei (1)
sâmbătă, 20 februarie 2010
joi, 18 februarie 2010
Semnele sfarsitului
sâmbătă, 30 ianuarie 2010
Sa stii cand sa taci. Asnat.
Am studiat saptamanile trecute Genesa, si printre zecile de detalii pe care nu le-am observat pana acum a fost unul care mi-a captat atentia. Un mic detaliu din care avem cu totii de invatat. Sa invatam sa fim smeriti, sa stim sa stam la locul nostru, sa nu incercam sa trecem peste planurile Lui Dumnezeu crezand ca are nevoie sa Il ajutam.
Ma uit la cei trei mari patriarhi, Avraam, Isaac si Iacov. Oameni cu o credinta extraordinara in Dumnezeul Cel Adevarat, oameni care au stiut cu adevarat sa se teama de Dumnezeu si oameni care au stiut sa se bazeze si sa se increada in promisiunile Lui. Dar ma uit si la sotiile lor si vad in ele ce nu as vrea sa vad la nimeni: neincredere, miselie, furt...
Sara incearca sa Il "ajute" pe Dumnezeu (vezi Genesa 16). La varsta ei nu mai credea ca poate avea copii si desi stia promisiunea pe care i-o facuse Dumnezeu lui Avraam, totusi, a hotarat ca e mai bine ca sotul ei sa aibe copii cu roaba, cu Agar. Si unde s-a ajuns? Rezultatul il vedem cu ochii nostri: razboaie si iar razboaie intre musulmani si iudei. Deja suntem prea obisnuiti cu ele ca sa le mai bagam in seama.
Rebeca, pe de alta parte, gata sa insele, incearca, si reuseste (vezi Genesa 27) sa "fure" binecuvantarea pe care i-o pregateste Isaac lui Esau. Astfel fiul ei preferat, Iacov primeste binecuvantarea tatalui sau.
Si ca sa fie "meniul" complet, Rahela fura din casa tatalui sau. Si nu fura un miel, un sac de grau sau ceva de-ale gurii ci fura ceva ce tatal ei pretuia foarte mult: idolii. Si Laban porneste in urma lor, cu gand de a le face rau se pare, fiindca e nevoie sa intervina un inger si sa ii spuna lui Laban sa nu faca nici un rau lui Iacov. (vezi Genesa 31).
Dar, din toate acestea nu rezulta ca femeile sunt mai rele ca si barbatii. Doar ca aceste exemple mi-au sarit in ochi.
Intre toate aceste femei care parca uita sa fie smerite si sa se supuna apare cineva pe scena, o femeie demna de toata admiratia: ASNAT (apare in biblie in trei locuri, Geneza 41:45, 50, si Genesa 46:20) sotia lui Iosif, fiul lui Iacov. Nu cred ca Biblia "uita" de ea, pur si simplu o vad ca pe o femeie care stie sa stea la locul ei, o femeia care stie sa fie smerita, o femeie care are incredere in Dumnezeul sotului ei. Desi nu stim despre ea decat ca era fiica lui Poti-Fera, cred ca este intelept sa invatam si de la ea.
Nu conteaza ca suntem femei sau barbati, ceea ce conteaza e sa stim sa stam la locul nostru. Sa nu incercam sa Il "ajutam" pe Dumnezeu. Sa stim sa Ii fim supusi si mai mult de atat, sa ne incredem in El orice ar fi.