Incotro se indreapta miscarea ecumenica? (Partea 2)

La ce ne referim cand vorbim despre ecumenism?

In limbajul biblic, traducerea cuvantului "ecumenism" inseamna "pamantul locuit" sau si mai simplu "lumea". Aceasta notiune apare de exemplu in Matei 24:14 "Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul.". Conform limbajului uzual al Sfintei Scripturi, notiunea de ecumenism se refera la unitatea credinciosilor realizata prin Duhul Sfant. Astazi ecumenismul urmareste realizarea unei unitati care poate fi descrisa prin expresia: "cel mai mic numitor comun". Sustinatorii miscarii confunda unitatea adevaratilor credinciosi- asa cum este ea descrisa de exemplu de apostolul Ioan (Ioan 17:21-23)- cu unitatea bisericilor, sau mai mult, cu o unitate a oamenilor care cred in vreun Dumnezeu sau intr-o divinitate. Biblia intareste fara echivoc pretentia la exclusivitate a adevaratei Biserici a lui Dumnezeu, care este intemeiata pe Cuvantul Divin: " Ei staruiau in invatatura apostolilor, in legatura frateasca, in frangerea painii si in rugaciuni" (Fapte 2:42). Organizatiile si dominatiuniile care incearca sa se uneasca in urma presiunilor politice si organizatorice nu vor realiza niciodata ceea ce Biblia numeste "adunarea celor chemati afara din lume". Biserica lui Dumnezeu este un organism sprirtual: ea este chemata afara din lume de catre insusi Dumnezeu prin jertfa de pe cruce a lui Isus Hristos si este separata de lume pentru a sluji slavei Sale ( Ioan 10:4, 14, 16 ). Trebuie stabilit de la inceput ca ecumenismul nu este un curent izolat, bazat pe vreo mostenire religioasa; este mai degraba cea mai complexa miscare anticristica a tuturor timpurilor. El este in stransa legatura cu schimbarea de valori generalizata a societatii umane si are de-a face cu cuvintele magice ale "crestinismului apusean": toleranta, pace, umanitate, dreptate si pastrarea creatiei. El propaga o "spiritualitate" noua - indiferent ce inseamna aceasta - si opereaza in principiu cu termeni religiosi. El izvoraste in egala masura si din evolutiile politice, culturale si sociale.