Sa stii cand sa taci. Asnat.

Am studiat saptamanile trecute Genesa, si printre zecile de detalii pe care nu le-am observat pana acum a fost unul care mi-a captat atentia. Un mic detaliu din care avem cu totii de invatat. Sa invatam sa fim smeriti, sa stim sa stam la locul nostru, sa nu incercam sa trecem peste planurile Lui Dumnezeu crezand ca are nevoie sa Il ajutam. Ma uit la cei trei mari patriarhi, Avraam, Isaac si Iacov. Oameni cu o credinta extraordinara in Dumnezeul Cel Adevarat, oameni care au stiut cu adevarat sa se teama de Dumnezeu si oameni care au stiut sa se bazeze si sa se increada in promisiunile Lui. Dar ma uit si la sotiile lor si vad in ele ce nu as vrea sa vad la nimeni: neincredere, miselie, furt... Sara incearca sa Il "ajute" pe Dumnezeu (vezi Genesa 16). La varsta ei nu mai credea ca poate avea copii si desi stia promisiunea pe care i-o facuse Dumnezeu lui Avraam, totusi, a hotarat ca e mai bine ca sotul ei sa aibe copii cu roaba, cu Agar. Si unde s-a ajuns? Rezultatul il vedem cu ochii nostri: razboaie si iar razboaie intre musulmani si iudei. Deja suntem prea obisnuiti cu ele ca sa le mai bagam in seama. Rebeca, pe de alta parte, gata sa insele, incearca, si reuseste (vezi Genesa 27) sa "fure" binecuvantarea pe care i-o pregateste Isaac lui Esau. Astfel fiul ei preferat, Iacov primeste binecuvantarea tatalui sau. Si ca sa fie "meniul" complet, Rahela fura din casa tatalui sau. Si nu fura un miel, un sac de grau sau ceva de-ale gurii ci fura ceva ce tatal ei pretuia foarte mult: idolii. Si Laban porneste in urma lor, cu gand de a le face rau se pare, fiindca e nevoie sa intervina un inger si sa ii spuna lui Laban sa nu faca nici un rau lui Iacov. (vezi Genesa 31). Dar, din toate acestea nu rezulta ca femeile sunt mai rele ca si barbatii. Doar ca aceste exemple mi-au sarit in ochi. Intre toate aceste femei care parca uita sa fie smerite si sa se supuna apare cineva pe scena, o femeie demna de toata admiratia: ASNAT (apare in biblie in trei locuri, Geneza 41:45, 50, si Genesa 46:20) sotia lui Iosif, fiul lui Iacov. Nu cred ca Biblia "uita" de ea, pur si simplu o vad ca pe o femeie care stie sa stea la locul ei, o femeia care stie sa fie smerita, o femeie care are incredere in Dumnezeul sotului ei. Desi nu stim despre ea decat ca era fiica lui Poti-Fera, cred ca este intelept sa invatam si de la ea. Nu conteaza ca suntem femei sau barbati, ceea ce conteaza e sa stim sa stam la locul nostru. Sa nu incercam sa Il "ajutam" pe Dumnezeu. Sa stim sa Ii fim supusi si mai mult de atat, sa ne incredem in El orice ar fi.