duminică, 28 februarie 2010

Vreau sa iubesc pe fratii mei (2)

Cum sa iubesc pe fratii mei? Daca nu vreau, daca nu stiu sa ii inteleg. Ma uit la viata celor ce se numesc crestini si convietuiesc in biserica locala. Pumni spirituali, picioare date "din dragoste, cu dragoste", pentru fratii de langa noi. Suparari de orice fel, interpretari ale cuvintelor, barfe, tot felul de vorbe de "duh" spuse cu toata rautatea care sta in firea nostra. Si ne mai numim frati... E interesant ca vrem sa ajungem in cer, dar noi nu stim sa iubim pe frati, cand cea mai mare porunca care ne-a lasat-o Isus este sa iubim pe fratii nostri, ca pe noi insine. „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.” (Mat.22:39) "Vreau să iubesc pe fraţii mei, cu tot ce am în piept mai sfânt. Vreau să doresc tot ceru-n ei, dar să-i iubesc aşa cum sunt" Vrem cer, vrem vesnicie impreuna cu Isus dar nu vrem sa acceptam si sa iubim fratii asa cum sunt. Cea mai mare amagire. Personal cred, ca daca nu invatam sa ne acceptam fratii nu putem avea parte de cer, de vesnicia mult dorita...

Un comentariu:

  1. Pe acestia ii putem numi baptisti firesti. Iar ceilalti care isi iubesc aproapele, cu atat mai mult fratele, crestini duhovnicesti.
    Acum fiecare se face frate cu cine vrea, sau cu cine se aseamana. :)
    Eu unul nu i-as numi "frati" pe primii.

    RăspundețiȘtergere